Nadal – 13 Grand Slamuri

Nadal – 13 Grand Slamuri

Rafael Nadal a dat dovada de vointa in acest sezon. Revenind dupa mai multe accidentari, a castigat turneul american de Grand Slam, US Open foarte clar, iar bonusul este revenirea in fotoliul de lider ATP.
Rafa Nadal scrie istorie in propriile lui cuvinte. Campionul spaniol a castigat a doua oara in cariera titlul de la US Open si ajunge la 13 titluri de Slam, pe locul trei all-time.A fost 6-2, 3-6, 6-4, 6-1 pentru Rafa, intr-o finala in care Djokovic a condus cu un break in setul trei si parea in control. Nadal a intors insa incredibil meciul. Diferenta dintre cei doi este acum la doar 120 de puncte.

Daca in primul set ne intrebam cum ar putea emite vreodata sarbul pretentii in fata lui Nadal, la finalul setului secund si inceputul celui de-al treilea, intrebarea era alta: ce sanse poate sa aiba Rafa cand Djokovic joaca asa? Vreme de cinci, sase game-uri, senzatia a fost ca Djokovic era cel din 2011: a returnat fabulos, a reusit puncte imense cu forehandul si si-a creat toate conditiile ca sa invinga. Break in setul trei, plus minge de dublu break. Acolo s-a jucat si titlul: in loc sa profite de un Nadal revenit la trei metri in spatele liniei de fund, Djokovic nu si-a luat polita de asigurare echivalenta cu un dublu break. Minute mai tarziu, la 3-2, el a ratat doua mingi simple si totul se resetase. Iar la 4-4 s-a jucat game-ul care a scris istoria. Novak s-a desprins la 40-0 pe serviciul lui Nadal, dar sentimentul pe care l-a lasat era ca parca nu sesizase importanta momentului. Nadal a cazut, dezechilibrandu-se, si totul parea gata, chiar acolo. Totusi, matadorul spaniol a renascut spectaculos; pentru a cata oara ?
Acum un an, Rafa nu era prezent la US Open, nu era prezent nici la stiri, nici in calculele de final de sezon, ba dimpotriva, era scos din orice fel de discutie despre Slamuri, recorduri si istorie. I se canta prohodul si se discuta mai mult despre perspectiva de a-si incheia cariera prematur. Fast-forward 12 luni mai tarziu, si Rafa este detinatorul a doua titluri de Slam, cinci titluri de Masters, castigatorul a 10 titluri din 13 turnee, toate astea, gratie a 60 de victorii din 63 de meciuri, fara ca vreuna dintre cele trei infrangeri sa vina pe hard. In plus, este la doar 120 de puncte de primul loc, iar asta fara sa fi jucat un Slam. Si suntem abia in septembrie!
Sub fierbinteala unei finale care ne-a ametit cu cateva raliuri sufocante si cu doua schimbari de directie inopinate, e prea devreme sa discutam despre magnitudinea revenirii lui Rafa. E suficient de spus doar atat: dupa toate semnele, nu exista un obstacol pe care Rafa sa nu-l poata trece. Nu exista problema careia sa nu-i gaseasca solutie, dupa cum nu exista limite pentru un jucator caruia, la finalul zilei, ii place foarte mult sa lupte, sa munceasca si sa concureze impotriva celor mai buni. Intrarea in istorie e un bonus. Iar de azi, Rafa e in primii trei jucatori din lume din toate timpurile ca numar de Slamuri castigate, completand o tripleta in jurul careia se vor spune milioane de cuvinte: Federer (17) – Sampras (14) – Nadal (13).
Rafa a dominat tot sezonul si a ajuns la ora finalei cu Djokovic neinvins pe hard, insa Djokovic are (si pastreaza inca) faima de a fi singurul in stare sa-l rapuna pe spaniol. Castigand finala de la US Open contra marelui sau rival, dupa ce facuse acelasi lucru si in semifinalele Roland Garros, Nadal isi valideaza sezonul, se autentifica drept cel mai bun jucator din lume al momentului si spulbera orice mister in ce priveste lupta pentru locul 1 la finalul sezonului. Djokovic, in schimb, pierde a patra finala la US Open si a doua la rand. Sarbul isi pastreaza locul 1 in clasament pentru cel putin inca trei saptamani, insa distanta dintre cei doi s-a redus la doar 120 de puncte, iar Nole are multe puncte de aparat in restul sezonului.
In apararea lui, sarbul a jucat mult mai pozitiv decat la Montreal si a fost la ani lumina de no-show-ul din finala Wimbledon. In schimb, jocul sau a aratat oglinda intregului sau sezon: momente stralucitoare urmate brusc de caderi si erori inexplicabile. Iesit senzational dintr-o ambuscada care i-ar fi putut fi fatala, Nadal s-a reintors la agresivitatea cu care incepuse meciul. Adancimea loviturilor era din nou acolo, la fel si agresivitatea, la fel si pozitionarea pe teren. Nu e jucator mai bun in lume ca Nadal atunci cand are piciorul pe grumazul victimei sale. Daca Djokovic s-a vazut tradat de killer instinct-ul sau, absent cand era nevoie mai mare de el, nu era nicio sansa ca acelasi lucru sa i se intample si lui Nadal.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*